Richard Paulson de la Universitatea din California de Sud și fostul președinte al ASRM

Un articol de interes general, apărut recent, care oferă din punctul meu de vedere informații prețioase despre PGT-A (PGS). Mesajul textului este important de citit și analizat, tocmai pentru că în general se comunică predominant doar părțile favorabile, care “vând” bine și mai puțin realitatea. Pentru a fi mai ușor de înțeles, am tradus articolul original, pe care il puteți accesa și aici:

“Vienna annual meeting – still a gap between hype and science in PGT-A”

Cei care recomandă și promovează testarea embrionilor aneuploizi exagerează în legătură cu beneficiile acesteia și subestimează costurile implicate. ASRM (Societatea Americană pentru Medicină Reproductivă) cere prudență în legătură cu acest subiect.

Dezbaterea despre beneficiile procedurii de PGT-A este una aprinsă chiar și în SUA. Richard Paulson de la Universitatea din California de Sud și fostul președinte al ASRM afirmă că multe clinici și susținători ale acestei testări nu prezintă o imagine reală, ci oferă pacienților date și informații publicate cu scop de marketing.

Deși Paulson recunoaște că PGT-A poate îmbunătăți rezultatele pentru unii pacienți, publicitatea care se face acestei proceduri, precum că astfel se obține o rată de reușită mai mare pe embriotransfer, este ca și cum „Coca-Cola ar spune că este mai calitativă decât Pepsi, fără să menționeze siropul de porumb“.

Fostul președinte al ASRM a vorbit la o sesiune de întrebări și răspunsuri că această tehnică invazivă, folosită pentru prima dată acum 30 de ani în urmă, poate fi utilă în anumite cazuri, însă nu în toate situațiile. Analiza poate fi avantajoasă în cazul translocării cromozomilor, selecției sexuale sau dacă pacienta are vârstă între 36 și 40 de ani cu mulți blastocisti obținuți. În schimb screening-ul genetic preimplantațional al embrionilor nu este necesar în cazul pacienților mai tineri (sub 35 de ani) cu un prognostic bun. Este de asemenea de evitat pentru femeile cu rezervă ovariană scăzută sau pentru cele cu vârstă de peste 40 de ani.

Diferența dintre afirmațiile de marketing și realitatea științifică este imensă, spune Paulson. Unele materiale de promovare pretind o rată a sarcinii pe transfer de blastocist de până la 65%. Realitatea însă este mai puțin optimistă.

O problemă concretă în cazul PGT-A este pierderea embrionilor provocată de leziunile bioptice sau distrugerea embrionilor euploizi de către clinici în urma unor rezultate fals-pozitiv.

Un studiu publicat în acest an în revista de specialitate „Fertility and Sterility“ a estimat o reducere relativă a nașterii unui făt viu cu 5%. Paulson, în urma propriilor calcule, propune o reducere de două ori mai mare, adică de 10%!

În ciuda faptului că declarațiile de marketing exagerează în legătură cu ratele de implantare, estimarea “optimistă” a lui Paulson reprezintă o pierdere între 20 și 30%. „Dacă aveți o boală genetică sau dacă aveți mai mulți embrioni decât aveți nevoie, această pierdere între 20-30% poate fi acceptată pentru o reușită finală a tratamentului”, a explicat el. “Dacă aveți însă peste 40 de ani și puțini blastocisti nu recomand PGT-A”.

Consilierea de către personalul specializat ar trebui să se concentreze nu numai asupra beneficiilor testării, ci și asupra dezavantajelor. Este important de informat corect viitorii părinți că, în urma testării PGT-A, ar putea pierde între 20-30% dintre embrionii obținuți, dintre care câțiva  ar avea de fapt șanse bune de implantare, iar rata cumulativă spre o sarcină va fi una mult mai scăzută.

Un alt articol despre acest subiect, scris de către colega mea, Andreea Luca, Senior Clinical Embryologist acreditat european ESHRE, îl găsiți aici – Controverse și complicații legate de PGS si PGT-A

Dacă aveți întrebări legate de acest screening și vă doriți mai multe informații, atunci imi puteti scrie aici, sau vă aștept la clinică pentru o discuție și consiliere.